Ce vremuri trăim… de fapt, dacă mă gândesc mai bine, trăim aceleaşi vremuri cel puţin de la 90 încoace. Ştiţi voi, acea pseudorevoluţie ce a dat frâu liber unei adevărate orgii inteleactualiste. Dacă ar fi să caut un numitor comun între zilele noastre şi acel moment, ar fi prefixul „pseudo”: pseudorevoluţie, pseudopoliticieni, pseudoprivatizări, pseudoreforme, pseudoprosperitate… De unde atâta „pseudo”? Mă întreb dacă vom putea găsi un leac pentru această molimă ce ne infectează până şi fundaţia genetică a poporului, cam şubrezit de altfel de „făcutul de dragoste” cu anii comunismului. Ce semne mai clare a ceea ce tocmai am spus decât unii anagramaţi ce au ajuns să conducă ţara indiferent de coloratura politică. E plin de pseudopoliticieni pe care-i visez noaptea ca pe nişte mucuşi giganţi ce stropesc totul în jur. Momentan toată lumea este dirijată în mod artificial să urască un singur partid, ca şi cum celelalte partide ar fi extraordinare. Se bat toţi cu pumnii în piept şi răcnesc la partidul de guvernământ de parcă atunci când au avut ei frâiele în mâini ar fi făcut ceva. Oare chiar cred ei că aruncând cu fecale în alţii vor deveni ei mai curaţi? Ei, pe dreaq! Nu-i interesează decât să puie mâinile pe putere şi să ne f…ugărească fiecare în stilul propriu şi după pofta p…recară a burduhanelor mereu cu senzaţie de gol. Rezultatul îl consider a fi acelaşi ca şi până acum: clasa intelectuală va fi pe post de hârtie igienică atât pentru pseudopoliticieni cât şi pentru „deştepţii” care găsesc diverse metode de a face bani (muuulţi), ceea ce le dă impresia că sunt deasupra tuturor. Pe scurt, intelectualii ţării, ar fi bine ori să pună mâna pe bâtă, hârleţ etc. şi să iasă în stradă pentru a pune lucrurile la punct, ori să se resemneze de pe acum cu următoarea vorbă: „gândesc, deci sunt un prost”.
Bine zis, poate prea blând. Eşti totuşi optimist, crezi în bălăria aia cu genele sănătoase ale poporului român (ce fals şi trist sună) şi mai crezi că va ieşi cineva în stradă. Nu că nu ar trebui, aici în Pseudoromânia.
nu ştiu de “genele sănătoase ale poporului român”. Eram ironic la faza cu ieşitul intelectualilor în stradă cu barda-n mână. Ar fi scena lipsă din tot teatrul ăsta tragico-co-comic, prin urmare ar rămâne a doua variantă pentru că, în ultimă instanţă, conform vorbei “cel mai rău lucru ce s-ar putea întâmpla e ca un om bun să nu facă nimic”, tragem concluzia printr-o altă vorbă: “ne merităm soarta”.
mda, cam asta se intimpla, arunca cu rahat in altii ca poate astfel devin ei mai curati. si cei improscati fac la rindu-le la fel si tot asa. e o obsesie cu curatirea asta
Cred că ar trebui să ieşim afară, în afara ţării, adică. Mai e o vorbă care merge cu titlul postării tale: “fac facultate, deci degeaba”. Trist…
Care gene sanatoase? “Poporul” roman este format din daci si romani…care erau niste betivi scandalagii .Au venit turcii, tatarii, si toate neamurile proasete, ne-au…luat femeile, si ne-au facut pe noi…urmasii lor, si nu au mai plecat de aici, ca aici e fain si bine; tara bogata, oameni prosti, care pot fi condusi de ei .Si uite asa se forma gena sanatoasa a romanului , din betivi, curve si lasi .
Cu toate acestea exista si exeptii , numai ca sunt prea putine . Exceptiile astea sunt ca o lebada in tzarcul cu porci .Poate nu se prinde mizeria din tzarc de ele, dar tot miroase rahatul in asemenea hal incat sufoca lebada
Eu zic să nu găsim scuze nimănui. Sunt vinovaţi şi suntem vinovaţi. E simplu, doar că vina lor e puţin mai gravă şi anume îi găsesc vinovaţi de trădare naţională. Ar trebui ca toţi pseudopoliticienii să-şi facă harakiri, dar nu au ei nici curajul şi nici onoarea necesară. Noi, ceilalţi tăcem, iar tăcerea e un fapt ce are dublă interpretare: tăcerea venită de la o persoană ori aparţine unui om de valoare ori a unui idiot care efectiv nu gândeşte. Dilema mea e unde ne situăm ca popor (împărţit pe categorii intelectuale bineînţeles).
Personal sunt vinovat de această tăcere fecălioasă în câteva rânduri, cel mai grav fiind atunci când am fost jucat cu un concurs de ocupare de post. S-a întâmplat sub ochii şi urechile mele şi am tăcut fiind efectiv mut de uimire de câtă nesimţire, impertinenţă pot da dovadă unii. Poate că ar fi o idee viabilă ieşire pe stradă a intelectualilor înarmaţi cu bâte şi să lupte până la moarte. După cum am mai spus, mai bine să moară în maxim o zi decât să poarte o viaţă întreagă de batjocură în care să fie ucişi puţin câte puţin cu înjosire maximă. Dacă vi se pare că aş fi extremist, uitaţi-vă, vă rog, la ce se întâmplă în cercurile politice de după 89 încoace.
Problema românilor nu doar a intelectualilor, este ca niciodată nu vor fi “în stradă înarmaţi cu bâte şi să lupte până la moarte”, destui încât să conteze. Întotdeauna vor fi unii care se vor “descurca altfel” sau cărora să nu le pese.
De multe ori m-am întrebat ce s-ar fi întâmplat în 89 dacă ceauşescu n-ar fi avut proasta inspiraţie să ne scoată-n stradă. Singuri n-am fi ieşit nici într-o mie de ani. Astăzi, iată că nicio grevă generală nu ne iese
Si cel mai interesant este atitudinea noastra fata de aceste fenomene, fraze precum ,,eu vreau dar nu pot face nimic” sunt un fel de slogan national.
Vina o purtam exclusiv noi cetatenii care am putea si care in definitiv am reusi sa schimbam aceasta tara.
Pana atunci oamenii care sunt nationalisti si cu spirit de sacrificiu cunoscuti ca si intelectuali se irosesc in timp ce tineretul invata de la singurile valori ce se promoveaza in societate(aici nu ma refer la Hagi, Nadia, Nastase ci la Videanu, Berceanu, Geoana)
Dar speranta moare ultima….
Oamenii sunt prea ocupati sa-si procure painea de zi cu zi ca sa se mai gandeasca la “problemele tarii” sau la cum putem schimba ceva. Abordam subiectede genu “ei sunt de vina” “au furat tara” dar “ei” sunt pusi la putere de noi. Ii doare-n p…aispe pe “ei” , oricum nu va trai presedintele vreodata intr-un ap. cu 2 camere , sa se certe cu vecinii ca da televizoru prea tare si sa nu poate dormi noaptea ca latra cainii vagabonzi si cosesc tiganii iarba din fata blocului. Problema nu e ca fura , problema e ca sunt furati; am pus oameni incapabili sa conduca o tara. Cum naiba sa coste milioane de euro 10 kilometri de strada. Asta e problema . De aceea exista termenul de moguli. Ei sunt de fapt cei care se imbogatesc intr-o tara aparent saraca iar resturile revin “conducatorilor”. Oricum ne resemnam repede, probabil la o bere pe terasa. Tara arde, baba se piaptana….
Mare dreptate aveti cu totii, dar sa nu uitam ca omul sfinteste locul. Fiecare sa-si faca treaba asa cum a invatat in cei 7-10-18 ani.
Caracterul asta!