December 31, 2011 · Posted in
General
Iată-ne trecuţi şi în 2012. Văzându-mi de treabă prin casă, aud pocnituri p’afară şi-mi zic sictirit: “mda, pocnesc artificii”. După ceva timp îmi dau seama că pocniciturile nu se opresc, aşadar îmi spun: “mda, hai să văd şi eu despre ce e vorba” şi ies la geam. Tot oraşul pocnea de artificii. Mă rog… nu o luaţi ad litteram. Erau vreo cinci puncte pe orizont care pocneau de lumini şi luminiţe în timp ce un avion decola undeva în zare. După ce stau şi mă uit la ele ca viţelul la poartă nouă, mă gândesc să-mi iau aparatul foto, aşa că l-am înşfăcat, l-am prins de trepied şi fără telecomandă i-am dat câteva declanşări. Fotografii ştiu că deşi pe trepied se mişcă jucăria când e vorba de expuneri lungi, dar graba e grabă iar intenţiunea mea fu doar aceea de a prinde măcar neşte luminiţicioice d’alea. Sper să fie un an mai bun şi cu bună înţelegere, un an în care… (continuare în curs de tipărire, timp rămas: numa’ vreo trei sute şi ceva de zile).


